Antibiotice
Antibiotice
Ce ar trebui să știe părinții legat de utilizarea antibioticelor și o eventuală legatura cu Bolile Inflamatorii Intestinale?
Bolile inflamatorii intestinale sunt afectiuni cronice cu etiologie partial cunoscută și ințeleasa. Incidența BII in populatia pediatricaăs-a dublat in ultimele decade. Boala are determinism genetic, iar o serie de factori-triggeri sunt implicați in declansarea acesteia.
Una dintre ipotezele majore ale patogenezei BII se refera la faptul ca are loc o alterare a microbiotei intestinale, fie creșterea numărului de bacterii patogene, fie scăderea numarului de bacterii protective (flora comensală).
Pornind de la aceasta ipoteză, numeroase studii au identificat o asociere intre infecțiile intestinale și debutul BII. În plus, pacientii cu BII prezintă reducerea diversității florei intestinale ( in mod particular bacteriile anaerobe) comparativ cu persoanele sanatoase, desi este inca neclara legatura de cauzalitate.
Este cunoscut deja faptul ca antibioticele administrate pentru diverse patologii infectioase alterează microbiota intestinală, cu scăderea tranzitorie a diversitatii bacteriene, modificare care revine la normal în decurs de aproximativ o luna dupa episodul infecțios. Distrugerea florei intestinale poate stimula apariția inflamației intestinale la anumiți indivizi.
Există numeroase studii care au cercetat si au dovedit existenta unei legaturi intre consumul de antibiotice si debutul BII. Exista totusi anumite limitari datorita bias-urilor existente in cadrul acestor studii (ex:lipsa grupurilor de control, studii efectuate predominant pe adulti, anumite clase de antibiotice studiate, etc).
Un studiu efectuat de Matthew P. Kronman, pe o populatie pediatrica in Anglia a cercetat posibila legatura dintre utilizarea antibioticelor antianaerobe si aparitia BII. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4074626/. Antibioticele cercetate au fost: Penicilina, Amoxicilina, Ampicilina, combinatiile dintre Penicilina si Inhibitori de beta-lactamaza, Tetraciclinele, Clindamicina, Metronidazolul, Cefoxitin, Carbapeneme si Vancomicina oral.
Studiul a cuprins două grupuri de pacienți: expuși la antibiotic inainte de apariția BII si pacienti neexpusi anterior la antibiotice. Rezultatele studiului au aratat o incidenta mai mare a BII in grupul expus la antibiotice. De asemenea rezultatele au aratat o legatura semnificativa din punct de vedere statistic intre anumite clase de antibiotice si aparitia BII, cum sunt Penicilina, celelalte peniciline cu spectru larg, cefalosporinele, Fluorochinolonele si Metronidazolul. Utilizarea antibioticelor din clasa Macrolide, Sulfonamide si Tetracicline nu s-a dovedit a avea un risc semnificativ in aparitia BII.
Concluzia acestui studiu a fost că există o relație direct proportionala intre riscul de aparitie a BII si expunerea precoce si repetitiva la antibiotice. Limitarea utilizarii de antibiotice in copilarie poate avea potentialul de a ajuta la reducerea incidentei aflate in crestere continua a BII pediatrice.
Un alt studiu s-a focusat pe studierea legaturii dintre consumul de Quinolone si Metronidazol si apartia BII. Rezultatul studiului a fost ca aceste antibiotice pot creste usor riscul de aparitie a bolii Crohn, de asemenea utilizarea antibioticelor precoce, in perioada micii copilarii, poate creste riscul de aparitie a B Crohn. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/31265060
Rămân multe intrebări care necesită clarificare, cum ar fi, de exemplu, dacă microorganismele specifice greu de evidențiat prin culturi ar putea juca un rol in patogeneza BII sau pot proteja impotriva aparitiei BII, sau daca alterarea florei comensale prin utilizarea de antibiotice afecteaza in mod direct sistemul imun.
Dr. Oana Belei
medic primar pediatrie,
Specialist gastroenterologie, hepatologie si nutritie pediatrica, Timisoara
Dr. Laura Olariu
medic primar pediatrie,
Specialist gastroenterologie, hepatologie si nutritie pediatrica, Timisoara