Deficit de creștere & IBD
Deficit de creștere & IBD
Deficitul staturo-ponderal și nutrițional la copiii cu boli inflamatorii intestinale
Aproximativ 20-25% din cazurile de boli inflamatorii intestinale (BII) – Boala Crohn (BC) și Colita Ulcerativă (CU) – sunt diagnosticate sub vârsta de 18 ani.
Creșterea incidenței BII cu debut pediatric obligă medicul de familie sa ridice suspiciunea diagnostică in timp util. Apariția inflamației intestinale in perioada copilăriei duce la afectarea creșterii si dezvoltării copilului.
Cu cât întârzierea in diagnostic este mai mare, cu atât crește riscul unei evoluții a bolii grevată de complicatii, intervenții chirurgicale, răspuns terapeutic insuficient etc.
Un diagnostic cât mai rapid permite specialistului gastroenterolog să administreze terapia cât mai rapid, adică să poată folosi fereastra de oportunitate terapeutică, ceea ce duce la creșterea eficacității tratamentului și influențarea in sens favorabil a evolutiei bolii – pentru copil, familia acestuia sau in ceea ce priveste costurile necesare gestionării bolii.
Evaluarea unui copil cu retard de creștere in cabinetul medicului de familie vizează identificarea:
– afectării creșterii staturo-ponderale
– afectării dezvoltării osoase și musculare
– prezenței malnutriției
– retardului instalarii pubertății.
Se estimează ca 40% din copiii cu BC si 10% dintre copiii cu CU au la momentul diagnosticului deficit de creștere ponderală. Au fost raportate și valori mult mai mari. Cam 1/3 din acești copii nu vor mai atinge talia adultă țintă. Aproximativ 19% din copii cu boala Crohn au talia la vârsta de adult cu 8 cm mai puțin decât valoarea estimată prin calculul clasic al taliei țintă.
Monitorizarea creșterii prin curbele de crestere, atât de către părinți, cât si de către medicul de familie si pediatru este foarte importantă, iar tratamentul trebuie să vizeze nu doar remisiunea bolii, ci si creșterea normală.
Pentru evaluarea înălțimii și greutății copiilor se utilizează fie calcularea scorului deviațiilor standard, fie percentila pentru vârstă și sex, bazându-ne pe curbe specifice de creștere. Pentru creșterea staturală se va folosi înălțimea sau lungimea pănă la 2 ani, iar pentru curba ponderală IMC (indicele de masă corporală) este indicatorul ideal. Un IMC sub -2 DS indică hipotrofie ponderală la fel cum o înălțime (lungime) de sub -2 DS indică hipotrofia staturală.
Trebuie să ținem cont de faptul că multe țări printre care se numără și țara noastră sunt în plin proces de tranziție economică, proces ce poate avea influențe semnificative asupra creșterii și dezvoltării copiilor.
Recomandarea este de a se utiliza curbe adecvate populației României.
Cele mai recente au fost elaborate cu sprijinul Societății Române de Endocrinologie si pot fi usor utilizate, prin intermediul unei aplicații, disponibilă pe site-ul http://auxologie.sre.ro.
Atât părinții, cât si medicii de familie, pot crea un cont pe aplicație si pot urmări ușor modul de creștere al copilului. Pentru întârzierea în creștere, părinții trebuie să se adreseze medicului de familie, care va iniția demersul diagnostic.
În strânsă relație cu deficitul de creștere sunt și modificările care se produc la nivelul metabolismului osos la acești copii cu boli inflamatorii intestinale. Malnutriția, activitatea fizică insuficientă, malabsorbția, corticoterapia, dar și inflamația cronică au efecte negative asupra metabolismului osos.
Deficitul de masă osoasă face ca acesti copii să fie la risc de fracturi osoase, iar monitorizarea lor trebuie făcută prin osteodensitometrie periodică.
Recomandarea este de a suplimenta aportul alimentar cu 1000-1600mg de calciu si 800-1000UI-chiar 2000UI.zi de vitamina D și exerciții fizice.
Cu cât întârzierea diagnosticului se prelungește, apar deficiențe de vitamine si minerale–fier, seleniu, zinc, vitamina D,K, acid folic,B1,B6,B12.
Deficitul de acid folic și de vitamina B12 apar in cazul afectării ileale sau la rezecții intestinale, dar și secundar terapiei, de ex cu methotrexate.
Zincul este important pentru functionarea sistemului imunitar și sinteza de proteine. La momentul diagnosticului trebuie determinat nivelul seric si in prezenta deficitului se recomandă administrarea de 1-2mg/kg/zi de Zn elemental.
Copiii cu BII necesită o dieta echilibrată, hidratare, aport suficient de vitamine si minerale. În perioadele de activitate a bolii mesele vor fi dese si reduse cantitativ, cu evitarea alimentelor grase, celor cu continut ridicat de fibre și a lactatelor
Retardul pubertar este mai frecvent in Boala Crohn decât in Colita Ulcerativă, fiind însoțit si de osteopenie si de sarcopenie-pubertatea fiind o perioada foarte importanta pentru dobândirea masei osoase si musculare.
Concret, suspiciunea de boala intestinală inflamatorie la un copil care se prezintă la medicul de familie pentru retardul creșterii sau pubertate întârziată, impune o anamneza completă, examen clinic corect si complet, evaluarea creșterii si investigaț ii paraclinice de laborator.
Dr. Ligia Moșneaga
Medic primar MF
Grupul GastRo al SNMF