Întâlnirea pacienților cu BII – Forum 20 noiembrie 2019, I.C.Fundeni
Rezumat discutii:
- De ce dezvolta o persoana o boala inflamatorie intestinala?
Nu exista un raspuns clar.
Boala aceasta a aparut din ce in ce mai frecvent in ultimii 15-20 ani si in RO.
Cel mai probabil cauzele se gasesc in ceea ce facem noi ca si occidentali, ceva din mediu sau stilul de viata.
Factori care aduc un puseu:
- Continutul intestinului , anumite elemente regasite in intestine.
- Componenta emotionala, care este foarte greu de controlat in ziua de azi cand suntem bombardati de informatii, intr-o stare continua de “bombardament informatic”. Au fost facute studii privind componenta emotionala => factorul initial declansator nu e emotional.
Este de asemenea posibil, concomitent cu cresterea gravitatii bolii, sa apara si alte probleme care tin de cauze emotionale, cum este sindromul de intestin iritabil, o boala functionala (diaree, balonari). E posibil sa avem si noi, pacientii cu boli inflamatorii ale intestinului, la un moment dat in cursul vietii, fenomene de iritabilitate a intestinului.
Sistemul nervos vegetativ, numit si autonom, se ocupa de functionarea corpului.
Sistemul nervos central poate perturba sistemul nervos enteral (functionarea intestinelor), dar nu putem da sistemului nervos si comenzi de corectie.
In cazul nostru, mai poate sa apara un fenomen infectios al intestinului – enterocolita (nu versi, dar faci diaree). Daca noi consumam ceva alimente alterate se declanseaza fenomene naturale de protectie a organismului (cum e varsatul), fenomenul de diaree nu trebuie intotdeauna oprit pt ca e natural ca sa se elimine toxina. O cauza posibila a declansarii bolii este ca, undeva in trecut, sa fi avut o forma infectioasa, iar memoria inflamatorie a intestinului nostru sa considere ca este inca ceva acolo (chiar daca nu mai e o infectie acolo) si sa actioneze sistemul imunitar, ca si cum acolo ar fi ceva care trebuie eliminat din organism.
Printre teoriile care privesc declansarea acestei boli se numara:
- Un fenomen infectios in trecut.
- Interventii cu antibiotic care au devastat microbiota (flora intestinala).
- Componenta emotionala.
- La ce sa fim atenti?
Noi trebuie sa evitam infectii intestinale intercurente, sa nu ne punem in situatia de a consuma alimente alterate sau care au fost procesate in conditii mai putin igienice. Atentie la alimentele perisabile si atentie la situatiile conflictuale care vor fi evitate.
Elementele de simptome la care sa fim atenti, unele care sugereaza iritabilitatea (tin de sindromul intestinului iritabil) si altele care indica un process inflamator activat (un inceput de puseu) :
- Frecventa scaune: frecvente in cursul zilei sau imediat dupa ce am mancat. (normal este sa nu eliminam imediat mancare).
- In situatii de emotii, ca la examene, poti merge la toaleta. Sau esti impiedicat emotional de diferite circumstante sa mergi la toaleta, desi simti nevoia.
- Daca nu avem puroi, sange sau mucus, atunci este vorba de sindromul intestinului iritabil.
- Totusi, mucozitate nu este o problema. Doar mucozitati in fecale nu inseamna ca s-a activat boala.
- Daca fenomenul apare doar noaptea, si daca nu e si o componenta emotionala a doua zi, cum ar fi un examen, atunci nu este sindromul intestinului iritabil, ci se poate declansa un puseu.
- Temperatura si lipsa poftei de mancare – indica pt proces inflamator activat.
- Calprotectina fecala – arata inflamatia intestinului. Este un test de prima linie pt a distinge intre sindromulintestinului iritabil si boala inflamatorie. Protocolul ECCO spune ca atuni cand aceasta analiza are valoare negativa – probabilitatea sa fie inflamatie e aproape de zero. Atunci nu mai e nevoie de colonoscopie. Daca valoarea analizei e anormala atunci se poate discuta de boala inflamatorie. Daca ai sange si puroi, 10 scaune, calprotectiona nu are cum sa fie mica. Daca ai mancat ceva alterat si ai un episode de diaree acuta, nu faci calprotectina ca va iesi oricum mare.
Raspunsuri la diferite intrebari adresate domnilor profesori doctori:
- Vaccinul nu e contraindicat la boala. Vaccinurile sunt niste excitante antigenice. Bolile inflamatorii intestinare sunt declansate si ele printr-o excitare a sistemului, dar nu exista ceva dovedit ca sa interzica vaccinarea. E bine sa faci vaccinuri inainte de tratamentul biologic sau cand ai tratament imunosupresor: antipneumococic, antigripal. E nevoie de atentie la vaccinurile vii, pt cei cu tratament biologic nu sunt indicate.
- Nu exista asocieri intre vaccinuri si declansarea bolii.
- Cicatricele de pe abdomen se pot rezolva chirurgical. Cand se doreste refacerea peretului, in funtie de caz, e posibil sa fie nevoie de luat de undeva grefa. Daca se pune plasa, pe face tratament imunosupresor, pot fi riscuri de a nu tolera plasa.
- Analize care se pot face in bolile inflamatorii intestinale: Colonoscopie –pt mucoasa. Imagistica sectional RMN, enteroRMN sau ecografist f bine pregatit – pt a se vedea peretele. RMN-ul nu prea se face in spital. RMN dureaza cel putin 40min, e un nr limitat de proceduri care se pot face intr-o zi, la Fundeni se fac programari la 3 luni. CT radiaza mai mult.
- O boala Crohn necesita in medie 8 interventii chirurgicale de-a lungul vietii.
- Exista pediatri specializati in BII.
- Doar biopsia prelevata din colon pentru a spune daca e rectocolita, crohn nu e suficient. Se coreleaza si cu rezultatul de la calprotectina fecala (calprotectina mare nu tine de sindromul de intestin iritabil) si cu alte analize. Testele fibrinogen, proteina C arata si ele inflamatie.
- Odata inceput un tratament biologic, daca ii merge bine pacientului, e bine sa ramana cu el ca sa nu recidiveze. Daca merge bine un tratament deja, de ex. infliximab, nu e nevoie sa se treaca pe alt tip de biologic.
- Dupa infiintarea centrului special de excelenta pt BII, urmatorul pas este sa se acceseze fonduri. Pe site-ul centrului http://bii.icfundeni.ro/ se gasesc specialisti din mai multe domenii care stiu despre BII si colaboreaza cu gastroenterologii.
- Sportul nu e contraindicat.
- Testele pt disbioza care se fac acum sunt la limita escrocheriei.
- Referitor la antibiotic, e de preferat sa se discute si cu medicul curant inainte de a fi luat.
- DE EVITAT ibubrofen, nurofen si alte antiflamatoare nonsteroidiene: diclofenac, aspirina, Celebrex, arcoxia, vimovo, piroxicam, indometacina. Pot da si gastrite hemoragice.
- Pracetamol e dintr-o clasa periferica a anti-inflamatoarelor. Se poate lua.
