Proctita

Atenție!

•     Proctita poate să apară și în context infecțios cu germeni patogeni proveniți din alimente contaminate (ex: salmonella) sau transmitere sexuală (ex: herpes genital, gonoree, sifilis), după radioterapie pentru un cancer în zona bazinului (ex: cancer de col uterin sau prostată), după un tratament cu antibiotice sau antiinflamatoare, după obstrucția unui vas de sânge (ischemică) sau postraumatică (după clisme agresive).

Din acest motiv, este foarte important un dialog sincer cu medicul care te examinează!

Cum se manifestă ?

Pacientul cu proctită descrie senzația dureroasă cu caracter de spasm la nivelul anusului (tenesme), sângerări rectale (rectoragii), senzația imperioasă de defecație, incontinență fecală și ocazional, chiar și constipație.

De regulă, simptomele apar in urmă cu săptămâni sau luni înainte de prezentarea la medic.

Atenție!

•     Simptomele sunt dependente de extensia și severitatea bolii. În cazul unei afectări mai extinse la nivelul colonului, pacienții pot prezenta scaune moi și frecvente, defecație nocturnă sau durere abdominală.

•     În cazul prezenței unei inflamații severe la nivelul mucoasei colonice, apare și febra, starea generală de rău, anorexie, puls accelerat. Acestea sunt semne de alarmă și se soldează de obicei cu internarea pacientului de urgență!

Cum se pune diagnosticul ?

Dacă prezinți simptomele menționate mai sus, medicul tău poate suspiciona o boală inflamatorie intestinală și te va îndruma să faci o serie de analize de sânge (ex: hemoleucogramă, markeri de inflamație – proteina C reactivă și VSH, enzime hepatice, probe renale, electroliți, sideremie, albumină etc), de scaun (calprotectina fecală) și de excludere a altor cauze infecțioase (ex: coprocultură, GDH și toxina A&B pentru Clostridium Difficile etc).

În plus, îti va propune să efectuezi o endoscopie (colonoscopie cu ileoscopie) care va permite vizualizarea directă a întregii mucoase colonice și inclusiv a ultimilor centimetri de intestin subțire. Astfel, se poate stabili cu exactitate extensia leziunilor la nivelul mucoasei și severitatea lor, excluzând totodată alte afecțiuni (ex: Boala Crohn). În timpul acestei proceduri endoscopice, se vor preleva biopsii multiple din regiuni de mucoasă afectată, cât și din mucoasa sănatoasă pentru diagnosticul histopatologic.

Atenție!

•     Nu există teste genetice sau din sânge specifice pentru colita ulcerativă și inclusiv pentru proctită!

•     În proctită, markerii de inflamație (proteina C reactivă, VSH) nu se corelează întotdeauna cu severitatea bolii!

•     Evaluarea endoscopică exclusiv a rectului (sigmoidoscopie flexibilă) este utilă doar în cazul în care se suspicionează o formă severă a bolii cu risc crescut de perforație a peretelui intestinal și astfel, se contraindică efectuarea unei colonoscopii totale.

Care este tratamentul ?

Tratamentul este diferit în funcție de severitatea bolii care este evaluată cu ajutorul scorului MAYO sau Truelove & Witts.

Formele ușoare și moderate de proctită necesită doar tratament topic cu supozitoare/clismă/spumă cu mesalazină (1g/zi) la care se poate asocia și tratament oral (2 g/zi). În cazul unei forme severe, se poate iniția asociat și tratament cu corticosteroizi local sau sistemic și se poate lua în considerare internarea pacientului.

Pacienții care răspund clinic la tratamentul medicamentos necesită reevaluare endoscopică care să confirme vindecarea mucoasei la aproximativ 3-6 luni de la inițierea tratamentrului. Calprotectina fecală poate fi utilizată ca marker noninvaziv pentru evaluarea răspunsului la tratament.

Pentru menținerea remisiunii se utilizează supozitoare cu mesalazină zilnic sau alternativ la o zi.

Prezintă pacienții cu proctită un risc crescut de cancer de colon?

Răspunsul este nu!

Studiile au demonstrat că pacienții cu afectare strict la nivelul rectului prezintă un risc pentru cancerul de colon identic cu al populației generale.